Judetul Mures
Asezare geografica
Judetul Mures este dispus pe cursul mijlociu al Muresului, in partea centrala a tarii si ocupa o suprafata de 6.696 km2. Este strabatut de paralela de 47o latitudine N si meridianele de 24o si 25o longitudine E. Se invecineaza cu judetele: Harghita, Brasov, Suceava, Bistrita-Nasaud, Cluj, Alba, Sibiu.
Relieful
De la E spre V si SV se succed unitati montane si dealuri.Muntii Calimani si Muntii Gurghiu sunt prezenti in judetul Mures prin culmile lor vestice. Ei sunt separati prin defileul Muresului. Dealurile ce apartin Depresiunii Colinare a Transilvaniei cuprind trei subunitati: Campia Colinara a Transilvaniei, Podisul
Tarnavelor si Subcarpatii Transilvaniei.
Campia Colinara a Transilvaniei este situata la N de valea Muresului si cuprinde o parte din Campia Sarmasului. Podisul Tarnavelor,ce se afla la sud de valea Muresului, este fragmentat in Podisul Tarnavenilor, Dealurile Nirajului si Podisul
Dumbravenilor.
Subcarpatii Transilvaniei sunt dispusi in partea de E a podisului si cuprind Dealurile Muresului si Dealurile Tarnavelor.
Apele
Raul Mures este colectorul principal al apelor din judet, avand o lungime de 195 de km, iar ca afluenti in acest sector sunt pe partea dreapta Ilva, Rascolita, Lut, Sar, Paraul de Campie, iar pe partea stanga Salard, Niraj, Gurghiu.
Raul Tarnava Mica este afluent de ordinul II al Muresului si are o lungime pe teritoriul judetului de 120 de km. Afluentii sai au dimensiuni reduse si sunt: Sovata si Cusmed.
Raul Tarnava Mare strabate teritoriul judetului pe o lungime de 42 de km, avand un curs cu multe meandre si bucle si afluenti mici: Scroafa si Saes.
Lacurile. Pe teritoriul judetului Mures sunt lacuri sarate formate prin acumularea apei in ocnele parasite, cel mai reprezentativ fiind Complexul Lacustru de la Sovata si Lacul Ursu.
Mai sunt de asemenea si alte lacuri mai mici de aceeasi origine dintre care amintim: Alunis, Suhat, Rosu, Verde, Dulce, Bertului.
De-a lungul Paraului de Campie sunt lacuri de origine mixta, naturala si antropica astfel: Bujor, Zaul de Campie, Taureni.
Vegetatia
Padurile de foioase ocupa Podisul Tarnavelor si Campia Transilvaniei, in muntii Caliman si Gurghiu sunt paduri de molid, iar la peste 1600 de m se gasesc tufisuri de jneapan, smardan, ienupar.
Rezervatii naturale
Rezervatii botanice sunt la Zaul de Campie-ce ocroteste bujorul romanesc si Valenii de Mures.Rezervatia de la Lacul Faragau este o rezervatie complexa.
Lacul helioterm Ursu de la Sovata cu remarcabile calitati curative este, de asemenea, ocrotit.
Istorie
Descoperirile de la Moroiesti dateaza din paleolitic si neolitic.In timpul stapanirii romane au fost ridicate castre si cetati la: Calugareni, Sighisoara, Moresti si Cristeti.
Principalale orase ale judetului, Sighisoara si Tg. Mures, sunt amintite la 1280 si respectiv 1332 in Novum Forum Syculorum.
Locuitorii din aceste zone au participat la razboiul taranesc condus de Gh. Doja, la rascoala secuilor din 1562, la revolutia din
1848 si la numeroase greve muncitoresti.
Obiective turistice
In muntii Calimani si Gurghiu, traseele turistice pornesc din Defileul Muresului si vizeaza: Sovata, varful Pietrosu, circurile glaciare din Calimani sau sectoare de vanat si pescuit la Lapusna si Campul Cetatii.
Pe valea Gurghiului, este un obiectiv vechi de 200 de ani- Parcul Dendrologic ce ocroteste poiana cu narcise. Orasul Sovata este statiune balneoclimaterica cu lacuri sarate, izvoare minerale, namol sapropedic si relief carstic dezvoltat in
sare.
Muncipiul Sighisoara, atestat documentar din 1280, are ca obiective turistice cetatea intarita cu 14 turnuri purtand numele breslelor, Biserica din Deal, iar in Orasul de Jos sunt numeroase case din sec. XVII-XVIII si Biserica fostei Leprozerii din sec XV-XVII.