Judetul Mehedinti
Asezare geografica
Cu o suprafata de 4900 km2 judetul Mehedinti este situat in SV tarii in lungul Dunarii intersectat fiind de paralela de 45o latitudine N si meridianul de 23o longitudine E. Se invecineaza cu judetele: Caras – Severin, Gorj, Dolj si fluviul Dunarea este granita de stat.
Relieful
Relieful judetului Mehedinti este constituit din trei mari unitati de relief: munti situati in lungul Dunarii si Cernei, dealuri, iar in S, in lungul Dunarii, campie.
Muntii apartin Carpatilor Meridionali prin Muntii Mehedinti si Muntii Banatului, respectiv Muntii Almaj.Muntii Mehedinti sunt situati in stanga vaii Cernei, cea mai mare inaltime fiind in varful Stan 1466m. In S se gaseste
Depresiunea Bahnei si Depresiunea Ogradena–Orsova.
Muntii Almaj sunt prezenti in judet prin Culmile de SV ce coboara pana 400-500m in defileul Dunarii.Dealurile apartin Podisului Mehedinti si Podisului Getic.
In Podisul Mehedinti un loc important il ocupa relieful carstic cu chei la Topolnita, Cosustea, pesteri-Topolnita a doua ca
marime din tara cu o lungime de 11 km, depresiuni carstice-Izverna, Nadanova si podul natural de la Ponoarele.
Podisul Getic este reprezentat in judet prin Piemontul Motrului scindat din NV in SE in doua subunitati: Piemontul Cosustei si Piemontul Balacitei.
Campia din judetul Mehedinti face parte componenta a Campiei Olteniei reprezentata prin Campia Blahnitei.
Apele
Dunarea prezinta doua sectoare diferite aici: sectorul lacustru situat in amonte de barajul de la Portile de Fier si sectorul fluviatil situat in aval de baraj. Pe sectorul lacustru Dunarea primeste apele raurilor Plavisevita, Mraconia, Ieselnita, Bahna si cel mai important Cerna. Pe sectorul fluviatil primeste raurile Topolnita, Blahnita, Jidostita, Drincea.Dunarea are o lungime de 193km.
Raul Motru si afluentii de pe partea dreapta dreneaza Podisul Mehedinti.Motru isi desfasoara cursul in apropirea limitei dintre judetele Gorj si Mehedinti avand o lungime de 120 km. Afluentii sai
sunt Cosustea si Husnita.
Drincea si Blahnita sunt doua raurice au izvoarele in Piemontul Getic.Portile de Fier este cel mare lac de acumulare din tara, intinzandu-se pe o lungime de 130 de km. In corpul
barajului functioneaza 12 turbine Kaplan, sunt 2 sisteme de ecluze cu cate 2 trepte fiecare avand inaltimea de 34 de m si lungimea sasului unei ecluze este de 310 m.
Vegetatia
Influentele climatice submediteraneene determina prezenta unor plante cu caracter sudic, chiar si raritati floristice si faunistice.
Defileul Dunarii este un centru floristic deosebit datorita densitatii elementelor rare.Pe langa endemisme mai exista si paduri de foioase cu cer si garnita, iar in partea sudica a Podisului Mehedinti predomina
gorunul cu mosdrean iar pe terenurile calcaroase de aici sunt tufisuri de liliac si carpinita.
Rezervatii naturale
Datorita diversitatii reliefului si vegetatiei sunt numeroase rezervatii complexe la Cazanele Dunarii si pestera Topolnita.La Ponoarele este rezervatia geomorfologica.
De asemenea, lala pestrita, alunul turcesc, broasca de uscat, dihorul patat si starcul mic alb apar in ostroavele Dunarii si sunt
elemente ocrotite.
Istorie
La Dubova s-au gasit singurele obiecte de arta din epipaleolitic cunoscute pana acum pe teritoriul tarii.Cultura Garla Mare este caracteristica epocii bronzului, aici fiind numeroase dovezi din sec. XIII-XV i. Hr.
In timpul stapanirii romane a fost favorizata construirea infloritoarelor asezari de la Drobeta-Turnu Severin, Dierna si
Butoiesti(Admutrium).
In Evul Mediu, in aceasta regiunea era situat voievodatul lui Glad cu resedinta la Orsova.
Drobeta Turnu Severin a fost martora disputelor dintre regii Ungariei si regii Romaniei ce voiau sa-l stapaneasca.
Mihai Viteazu a fost un timp banisor de Mehedinti.
Obiective turistice
Peisajul natural dominat de forme si fenomene carstice are numeroase puncte de atractie astfel fiind: Pestera Topolnita-intre primele 20 de pesteri ca lungime din lume, podul natural de la Ponoarele-61 de m lungime si 9.7 inaltime, izbucuri si lacuri carstice la Zatonul Mare si Zatonul Mic.
In lungul fluviului, spre amonte se gasesc Cazanele Mici, in versantul drept se vede Tabula Traiana-placa a carei inscriptie aminteste de drumul roman si Cazanele Mari cu formele carstice de la Gura Panicovei si Veteranii cu specii forestiere si faunistice mediteraneene ocrotite.