Judetul Maramures

Asezare geografica

Judetul Maramures este situat in N tarii, avand o suprafata de 6.215 km. Prin partea nordica a judetului trece paralela de 48^o

Relieful

Relieful judetului Maramures este alcatuit din culmi si depresiuni. Pe teritoriul judetului se afla o parte din Carpatii Orientali: O importanta deosebita o are pasul Gutai ce face legatura intre doua depresiuni: Depresiunea Maramuresului si Drepresiunea Subcarpatii Transilvaniei sunt reprezentati prin Depresiunea Lapusului si Culmea Breaza.
Din Podisul Somesean in judet intra doar Podisul Boiu.
Dealurile Vestice(Silvaniei) au in componenta depresiunile Baia Mare, Copalnic, Dealurile Asuajului, Chioarului si Culmea

Apele

Cea mai mare parte a apelor de pe teritoriul judetului Maramures se varsa in raul Tisa, exceptie facand raul Lapus si raul Salaj.
Raul Tisa formeaza granita de N a Romaniei cu Ucraina pe o distanta de 62 de km. In acest sector primeste ca afluenti raurile Raul Viseu se formeaza in dreptul Borsei prin unirea paraielor Tasla si Borsa, acesta din urma fiind considerat izvorul sau. Are Raul Iza izvoraste de pe versantul V al Pietrosului Rodnei de la o altitudine de 1200 m, are o lungime de 80 de km pana la Raul Sapanta izvoraste din partea N a Varfului Rotundu si are o lungime de 18 km pana la Tisa.
Raul Somes intra in judet in amonte de localitatea Ulmeni avand o lungime de 36 km in judet . Afluentii sai sunt: Salaj si Raul Lapus isi are obarsiile de sub Varful Varatecul si aduna apele de pe versantii sudici ai muntilor Gutai, Tibles si Lapusului. Lacurile. Cele naturale sunt de mica importanta si se gasesc in circurile glaciare din Rodna si sunt: Taul Pietrosu, Iezerele Lacul de acumulare de pe raul Firinta, de la Stramtori, este cel mai important lac antropic din judet. Alaturi de acesta mai este

Vegetatia

Datorita relieful, padurile au un areal foarte mare.
Padurile de foioase ocupa marea majoritate a depresiunilor si sunt alcatuite din gorun, carpen in alternanta cu fag.
In padurile mai inalte din Gutai si Tibles fagul se amesteca cu molid si brad.
In muntii Rodnei si ai Maramuresului sunt paduri predominate din molid.
La peste 1.500 de m in Muntii Rodnei si Maramuresului intalnim vegetatie alpina si subalpina.

Rezervatii naturale

Rezervatiile naturale de pe teritoriul judetului Maramures sunt in numar de 20 si ocupa ~5.000 de ha.
Cea mai mare este rezervatia complexa de la Pietrosu Rodnei(2700 de ha) infiintata in 1938 cu regim de protectie pentru Alte rezervatii sunt Creasta Cocosului din Muntii Gutai, Cornedeii-Ciungi, Baladini in Muntii Maramuresului si rezervatia

Istorie

La Sapanta, Apa, Calinesti au fost descoperite obiecte de fier datand din sec. XIII i. Hr.
Numele Sighet este dovada continuitatii traco-gete, seges insemnand semnatura sau cetate.
Din sec XIV dateaza o organizare de tip cnezat, Bogdan fiind primul domn independent.
Baia Mare si Baia Sprie sunt atestate documentar din 1327 si respectiv 1329.
In Maramures au avut loc numeroase actiuni ale taranimii ca cele din 1436 si 1703-1711.

Obiective turistice

Arterele desfasurate de-a lungul principalelor vai ce traverseaza pasuri de inaltime Prislop, Neteda, Gutin, Setref duc spre In masivul Rodnei este Rezervatia naturala Pietrosul Rodnei si partia de schi de pe valea Cimpoiesului cu plecare din statiunea In satele judetului Maramures si indeosebi la Botiza, Ieud, Vadul Izei, Calin, arhitectura traditionala maramureseana, Pe valea Sapantei localitatea cu acelasi nume este cunoscuta datorita cimitirului vesel, cu cruci de lemn sculptate si pictate de