Enciclopedie-Home page

Enciclopedie-Articole
Enciclopedie-Contact

Judetul Iasi

Asezare geografica

Suprafata ocupata de judetul Iasi este de 5.469 km2, fiind situat in NE tarii in podisul Moldovei intre Siret si Prut. Este
strabatut de paralela de 47o latitudine N si meridianul de 27o longitudine E ce trece prin Tg. Frumos. In vecinatate sunt judetele: Botosani, Suceava, Neamt si Vaslui. Prutul formeaza frontierea de stat cu Replublica Moldova.

Relieful

Relieful judetului Iasi este alcatuit din: dealuri si vai ce apartin Podisului Moldovei. In cadrul acestui podis se disting trei mari
unitati: Podisul Sucevei-in V, Podisul Barladului-in S si Campia Moldovei-in centru.
Podisul Sucevei se subdivide in: Dealul Mare, Colina Ruginoasa-Strunga si Podisul Falticeni.
Podisul Barladului apartine acestui judet numai prin subunitatea Podisul Central al Moldovei.
Campia Moldovei(Jijiei) este prezenta in judet prin Campia Jijiei inferioare.
Se pot distinge mai multe subunitati delimitate de vaile: Jijiei, Bahluiului si afluentii lor. Intre Jijia si Prut sunt Colinele
Padureni-Cauesti, intre Jijia si Jijioara sunt Colinele Miletinului, intre Jijioara si Bahlui-Bahluiasi este colina Gloduri-Coada Stancii, iar in V Dealurile Dumbrava Rosie ce inchid Depresiunea Harlau.

Apele

Principalele rauri ale judetului Iasi sunt: Siretul si Prutul.
Siretul intra in judet in apropierea localitatii Lespezi si are o lungime pe teritoriul judetului de 76 km.
Prutul se intinde in E judetului pe o lungime de 169 km si are ca afluent principal Jijia.
Jijia intra in judet in dreptul localitatii Glavanesti si are ca afluenti Bahluiul si Miletinul.
Lacurile in judet sunt numeroase lacuri, iazuri si elestee. Lacuri de acumulare sunt amenajate pe Bahluet la Podul Iloaiei, pe
Bahlui la Tansa, pe raul Voinesti la Cucuteni, pe Iezareni la Iezareni. De asemenea, si iazurile sunt in numar foarte mare fiind amenajate pe Jijioara la Bulbucani, Gropnita, pe Gurguiata la Strambu si Cantas.

Vegetatia

Pe teritoriul judetului Iasi este bine evidentiata tranzitia de la vegetatia central europeana la cea est europeana.
Padurile de foioase alcatuite din gorun, ulm, carpen, sunt fragmentate de suprafete cultivate.

Rezervatii naturale

In padurile din judetul Iasi sunt ocrotite plante rare cu caracter continental sau submediteranean-Fanetele lui David.
Se gasesc rezervatii forestiere in Padurea Uricani, Padurea Dumbrava Cotnari si in Padurea Catalina.

Istorie

Aceste locuri sunt incarcate de istorie, viata incepand inca din paleoliticul inferior, de cand dateaza marturiile arheologice de la
Cozia, Fedeleseni, Glavanesti si Ruginoasa.
Descoperirile de la Cucuteni au dat numele uneia dintre cele mai vestite culturi neolitice din Europa.
Civilizatia traco-getica este atestata de cetatea de pe Dealul Catalina-Cotnari si de la Iasi.
Cultura de tip Dridu a fost gasita la Raducaneni, datand din sec. X si Voinesti, sec XI-XII.
Orasul Harlau este amintit la 1384, iar Iasul la 1387, cel ce avea sa ajunga cel mai important centru economic in cea de-a
doua jumatate a sec. XVI.
Numeroase lupte au marcat teritoriul la: Chiperesti, Sipote si Popricani.
La 1848, Iasul a fost centrul revolutiei din Moldova, iar pe 5 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domn.

Obiective turistice

Judetul Iasi inglobeaza in limitele sale numeroase monumente cu valoare istorica si arhitecturala: biserica Sf. Nicolae din
complexul Curtii Domnesti construita de Stefan cel Mare la 1491, manastirea Galata ctitoria lui Petru Schiopu si biserica Trei Ierarhi ctitoria lui Vasile Lupu.
Case memoriale prezente in judet sunt ale lui: Ion Creanga, Mihai Kogalniceanu, Otilia Cazimir, Mihai Sadoveanu, Vasile
Alecsandri, Casa Cantacuzino-Pascanu, Palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza la Ruginoasa.
Pe Dealul Copou se afla parcul cu teiul lui Mihai Eminescu si Gradina Botanica.
In comuna Dobrovat este manastirea ridicata de Stefan cel Mare cu pictura din timpul lui Petru Rares.