Judetul Ialomita
Asezare geografica
Avand o suprafata de 4.912 km2, judetul Ialomita este situat in partea de E a Campiei Romane pe cursul inferior al Ialomitei. Este strabatut de paralela de 44o 35' latitudine N si meridianul de 27o longitudine E. Judete invecinate sunt: Braila, Buzau, Prahova, Ilfov, Calarasi si Constanta.
Relieful
Cea mai mare parte a judetului Ialomita este ocupata de campii intinse de tip baragan, urmate de lunci si terase. Este unul dintre putinele judetele cu o singura unitate de relief ce apartine Campiei Romane.
Apele
Fluviul Dunarea si raul Ialomita sunt principalele ape ale judetului. Raul Prahova si raul Sarata nu au decat sectoarele inferioare pe teritoriul judetului.
Dunarea delimiteaza la V judetul Ialomita si pe teritoriul judetului ea curge pe doua brate: Borcea pe stanga si Dunarea Vechea pe dreapta, reunindu-se in dreptul localitatii Vadu Oii. Pe teritoriul judetului, afluentul principal este Ialomita.
Raul Ialomita intra in judet in amonte de comuna Fierbinti-Targ avand o lungime de 178 de km. Aportul principal este adus de raurile afluente: Prahova si Sarata.
Lacurile. Se intalnesc atat lacuri naturale cat si lacuri artificiale.Lacurile naturale pot fi: limanuri fluviatile dintre care mentionam cele aflate pe stanga Ialomitei: Rogoz, Saratuica, Fundata,
Schiauca si Ezer, lacuri de albie cel mai important fiind cel de la Amara, puternic mineralizat si avand namol similar celui de la Techirghiol si lacuri de lunca: Coscovata-in lunca Dunarii, Piersica, Batalu si Marsilieni-in lunca Ialomitei.
Lacurile artificiale(iazurile) cele mai numeroase se afla pe Mostistea, Reviga si Valea Lata.
Vegetatia
Vegetatia de stepa ocupa 2/3 din teritoriul judetului, in cea mai mare parte fiind culturi agricole. De asemenea, mai exista vegetatie caracteristica luncilor avand zavoaie de salcie si plop si vegetatie acvatica a baltilor si lacurilor.
Istorie
Deoarece era expus migratiilor,aici, sunt urme de viata inca din neolitic 4000-3400 i Hr.-cultura Boian.Din sec. II-I i. Hr. dateaza cetatea de la Crasani de Jos.
Populatia daco-romana si romaneasca a lasat urme din sec. VIII-XI in faza de sfarsit a etnogenezei poporului roman prin
cultura Dridu din localitatea cu acelasi nume.
Locul de nastere a lui Mihai Viteazu se afla pe aceste meleaguri.
Obiective turistice
Doua artere rutiere modernizate strabat judetul si asigura trecerea dinspre capitala spre Dobrogea si litoral.Pe teritoriul Sloboziei se gasesc descoperiri arheologice apartinand culturii Boian.
In statiunea balneoclimaterica Amara exista un lac a carui apa este sulfatata, clorurata sodica, magneziana si slab bromurata.
Namolul sapropelic are numeroase calitati fiind folosit in unele produse cosmetice si medicamentoase precum si in cura externa in afectiuni.
In NE judetului este fosta asezare Piua Petrii, locul de nastere al voievodului Mihai Viteazu.In localitatea Giurgeni incepe podul peste Dunare cu o lungime de 1.456 m, ce a intrat in exploatare in 1970.