Judetul Hunedoara
Asezare geografica
Cu o suprafata de 7016 km2, judetul Hunedoara este situat in partea central-vestica a tarii la contactul dintre Carpatii Meridionali, Carpatii Apuseni si Carpatii Banatului. Este traversat de paralela de 46o latitudine N si de meridianul de 23o longitudine E. Acesta se invecineaza cu urmatoarele judete: Alba, Valcea, Gorj, Timis si Caras-Severin.
Relieful
Unitatile montane situate in judetul Hunedoara sunt intercalate cu spatii depresionare cu caracter colinar ce sunt dispuse in lungul vaii Muresului, Streiului, Jiului si Crisului Alb.
Grupa Carpatilor Meridionali cuprinde masivele: Retezat, Godeanu, Tarcu, Valcan, Parang si Sureanu. Muntii Banatului sunt mai josi fata de ceilalti, inaltimi putin peste 1000 de m, iar in Tinutul Padurenilor inaltimile ating 600-800
de m dandu-i aspect de platou.
Reprezentativ pentru Carpatii Apuseni sunt Muntii Metaliferi si Muntele Gaina. Depresiunile sunt intinse in lungul vailor, astfel: Depresiunea Petrosani-pe Jiu, Depresiunea Hateg-pe Strei, Depresiunea
Simeria cu cele trei compartimente: Hunedoara-pe Cerna, Calan-pe Strei, Simeria-Deva-pe Mures, Depresiunea Brad-pe Crisul Alb.
Apele
Reteaua de rauri a judetului Hunedoara este alcatuita din bazinul raului Mures si bazinele superioare ale Jiului, Crisului Alb, Streiului.
Raul Mures are o lungime de 105 km si strabate culoarul tectonic intre Muntii Sureanu, Muntii Poiana Ruscai si Muntii Apuseni. Afluentii de stanga sunt: Orastie, Strei, Cerna si Dobra, iar din partea dreapta primeste Geoagiul, ceilalti fiind de dimensiuni reduse.
Raul Jiu se formeaza prin unirea Jiului de V, considerat ca izvor, si Jiul de E.
Jiul de V(Romanesc) izvoraste din masivul Retezatul Mic si are o lungime de 51 de km, unde se uneste cu Jiul de E(Transilvan) ce izvoreste din Muntii Sureanu si parcurge pana la confluenta cu celalalt 28 de km. Impreuna strabat 4 km pe teritoriul judetului. Afluentii Jiului sunt redusi ca suprafata si ca numar.
Raul Crisul Alb izvoraste din Muntii Bihor de la o inaltime de 980 de m si are o lungime de 66 de km. Afluentii principali sunt Valea Satului si Rabita.
Lacurile. Lacurile de pe teritoriul judetului Hunedoara sunt numeroare, cele mai multe fiind de origine glaciara situate in Retezat, Godeanu si Parang.
In Retezat sunt peste 80 de lacuri glaciare, cel mai intins fiind Bucura cu o suprafata de 10 ha, iar cel mai adanc fiind Zanoaga cu o adancime de 29 m.
In Godeanu lacurile sunt mai mici: Scarisoara, Godeanu, Moraru, Seselor. Lacurile antropice sunt cele de la Gura Apelor din bazinul Raului Mare, Lacul Cincis pe raul Cerna si Valea cu Pesti in bazinul Jiului superior.
Vegetatia
Vegetatia prezenta pe teritoriul judetului Hunedoara este alcatuita suprafete reduse de paduri de foioase(gorun, carpen, stejar si ulm) pe Dealul Orastiei si Devei, ce alterneaza cu pajisti secundare si terenuri agricole.
La altitudini mai mari se dezvolta paduri de fag, amestecate (fag-brad-molid) si pajisti montane.In Muntii Retezat exista numeroase endenisme si raritati floristice.
Rezervatii naturale
Pe teritoriul judetului se afla singurul parc national din tara: Parcul National Retezat infiintat in 1935 cu o suprafata de 13.000 de ha. De asemenea, mai exista si rezervatii speologice la Ohaba Ponorului, pestera Ciclovina si Pestera cu corali.
Istorie
Regiunea este una dintre cele mai importante din punct de vedere al continuitatii vietii.La pestera Cioclovina sunt cele mai vechi urme lasate de homo-sapiens.
La Ohaba-Ponor si Nandru se gasesc resturi paleolitice.
In muntii Orastiei a fost stabilita, de catre Burebista si Decebal, capitala Daciei la Sarmisegetusa. Descoperirile arata un inalt
grad de civilizatie la: Ulpia-Traiana, Germisara, Aquae si Micia. Nu sunt de o mai mica importanta vestigiile de la Blidaru, Costesti, Piatra Rosie si Germisara.
Ulterior, in aceasta zona au fost importante formatiuni voievodale si cnezate dovada fiind cetatile de la Colt, Sasciori, Malaesti, bisericile de la Densusi, Criscior, Rabita.
Cele doua cetati de la Deva si Hunedoara au jucat un rol important in rascoala condusa de Horea in 1784 si revolutia din 1848 condusa de Avram Iancu.
Obiective turistice
In satul Aurel Vlaicu se afla muzeul memorial Aurel Vlaicu.Statiunea balneoclimaterica Geoagiu are izvoare mezotermale, de asemenea si vechea asezare civila romana: Gervisara.
In apropierea Hunedoarei puteti vizita castelul Corvinestilor.
La Sarmisegetusa se gasesc vestigiile Ulpiei Traiana Augusta Dacica Sarmisegetusa, ce a fost ridicata intre 108-110 de romani
cuprinzand cetatea, Forul Aedes Augustalium, amfiteatre, temple, ape ducte si necropole.
In tinutul Padurenilor se gasesc renumite tesaturi si traditii populare in localitatile Cerbal, Dabaca si Ruda. In Sureanu se gasesc ansambluri de forme carstice in pesterile Cioclovina, Ponorici, Ohaba-Ponor si cetatile dacice de la
Costesti, Blidaru, Gradistea de Munte(capitala statului dac in sec. I cu un complex de sanctuare ), Banita situata la 1000 de m altitudine cu un drum de acces fortificat datand din vremea lui Burebista.
La Brad se afla Muzeul Aurului, iar la Tebea-Gorunul lui Horea si mormantul lui Avram Iancu.