Enciclopedie-Home page

Enciclopedie-Articole
Enciclopedie-Contact

Judetul Harghita

Asezare geografica

Judetul Harghita este situat in centrul Carpatilor Orientali, acesta fiind dominat de doua lanturi muntoase, de o zona
deluroasa si de depresiuni intramontane. Acesta se invecineaza cu judetele: Suceava, Neamt, Bacau, Covasna, Mures si Brasov.

Relieful

In judetul Harghita predomina depresiunile intramontane si muntii, acestea ocupand ~81% din suprafata judetului.
Relieful muntos este alcatuit din doua siruri paralele: unul aflandu-se la E, cuprinzand Muntii Giurgeu, Hasmas, Bistritei si Ciuc
si unul situat la V fiind alcatuit din trei masive vulcanice: Harghita, Caliman si Gurghiu.
Muntii Giurgeu au o latime de 7-25 km si o lungime de 50 de km.
Muntii Hasmas sunt situati intre paraul Iavardi si Bistricioara. Relieful este alcatuit din forme carstice(chei,doline) ce se gasesc
in numar mare.
Muntii Ciucului se extind intre izvorul Oltului si pasul Casin.
Muntii Caliman fac parte din acest judet doar prin sectorul SE, ce contine varfurile Iezeru Calimanului(2031m) si
Ratitis(2021m).
Muntii Gurghiu sunt cuprinsi intre Defileul Muresului si pasul Sicas. In culmea principala se evidentiaza cateva aparate
vulcanice cu inaltimi ce depasesc cota de 1600m: Tatarca (1689 m), Fancel (1684 m), Batrana (1634 m), Ciumani (1620 m).
Muntii Harghita sunt impartiti de pasul Vlahita in: Harghita Madaras si Muntele Cucu.
Depresiunile intramontane creeaza conditii favorabile pentru asezarile omenesti si activitati economice, dintre acestea
metionam: Gheorghieni, Ciucurilor, Bilbor si Borsec.
Subcarpatii Transilvaniei sunt cuprinsi intre apele Tarnavei Mici si Homorodului Mic. Apele care-i traverseaza ii impart in:
Subcarpatii Tarnavei Mici, Subcarpatii Odorheiului si Subcarpatii Homoroadelor.

Apele

Cele mai importante doua rauri ale judetului sunt Oltul si Muresul. Alaturi de acestea mai sunt: Siretul, Bistricioara, Trotus si
Uz.
Raul Olt se formeaza la contactul dintre Hasmasul Mare si Sipos. Are o lungime in Depresiunea Ciucului de 80 de km. Afluentii
pe care ii primeste sunt: pe stanga Racul, Fisagul,iar pe dreapta Modicea si Madarasul Mare. Din bazinul Oltului fac parte: Oltul propriu-zis, bazinul superior al Homoroadelor, bazinul superior al Varghisului si bazinul superior al Casinului.
Raul Mures izvoraste de la altitudinea de 850 de m, in S Depresiunii Gheorghieni, in localitatea Izvoru Muresului. Din bazinul
sau fac parte: Muresul propriu-zis, Tarnava Mare si bazinul superior al Tarnavei Mici.
Tarnava Mare izvoraste din masivul Harghita si aduna afluenti cu suprafete de bazin reduse intre 8-10 km2. Din bazinul
Siretului o pondere mai mare in cadrul judetului o reprezinta raul Bistricioara.
Lacurile. Dintre cele naturale mentionam Lacul Sf. Ana, de origine vulcanica, fiind situat in craterul masivului Ciomatu, la o
altitudine de 950 m.
Lacul Rosu este cel mai mare lac de baraj natural format prin bararea vaii Bicazului de o alunecare de teren. Are o suprafata
de 12 ha. In acest fel s-a format si lacul Rat pe afluentul Tarnavei Mici.

Vegetatia

Succesiunea etajelor de vegetatie de la V la E a determinat amestecul padurilor montane si a molidisurilor.
Padurile de foioase si cele de fag in amestec cu carpen ocupa Dealurile Subcarpatice ale Ordorheiului, iar pe partea V sunt
paduri de gorun fragmentate de culturi agricole.
In Harghita, Caliman, Hasmas si Ciuc sunt predominante padurile de molid.
La inaltimi de peste 700 de m in muntii Calimani, Harghita si Gurghiu se intalnesc pajisti alpine si subalpine cu vegetatie
specifica.
Mlastinile eutrofe se intind pe o suprafata de 2125 ha in depresiunile Bilbor, Gheorghieni si Ciucurilor.

Rezervatii naturale

La Cheile Bicazului-Lacul Rosu, Cheile Varghisului, masivul Hasmasul Mare, Mohos-Sf. Ana sunt rezervatii complexe.
Rezervatii geologice se afla la Lacul Iezer-Toplita, muntele de sare de la Praid, si Dealul Melcului-Corunt.
La Tinovul Luci din comuna Sancraieni este rezervatia naturala ce ocroteste betula nana, care are,aici, limita sudica a arealului
mondial.

Istorie

Epoca bronzului este reprezentata de Cultura Jigodin, raspandita in intreaga depresiune a Ciucurilor.
Din vreme dacilor se pastreaza complexul fortificat format din trei cetati: de la Jigodin-Cetatile Odorheiului Secuiesc si
Porumbenii Mari.
Judetul a fost intens locuit si in sec. III-IV, inainte de venirea ungurilor, dovezi fiind la Miercurea Ciuc, Sancraieni si Cristuru
Secuiesc.
Exista dovezi si ale evenimentelor: Razboiului Taranesc condus de Gh. Doja, navalirea tatarilor de la 1661, ciuma din
1717-1719.

Obiective turistice

La Baile Tusnad se gasesc ape mezotermale, aici fiind o binecunoscuta statiune balneoclimaterica. Alte statiuni
balneoclimaterice sunt la: Baile Homorod si Harghita Bai.
Un alt obiectiv turistic se afla la statiunea Praid cu bai termale si carst de sare.