Asezare geografica
Judetul Gorj este situat in SV tarii.
Acesta se invecineaza cu judetele: Hunedoara, Valcea, Dolj, Mehedinti si Caras-Severin.
Relieful
Relieful judetului Gorj se dispune in trepte ce coboara de la N spre S.
Muntii de pe teritoriul judetului apartin Carpatilor Meridionali si ocupa ~29% din suprafata sa.
Muntii Parang au altitudini ce oscileaza intre 1900-2200 m. Acestia sunt dominati de varfurile: Mandra(2519m),
Mohoru(2337m) si Papusa(2136m).
Urmele modelarii glaciare sunt infatisate prin lacuri glaciare, custuri, morene si lacuri glaciare.
Prezenta calcarelor au impus un impresionant relief carstic: cheile Galbenului si Oltetului, pesterile Polovragi si Pestera Muierii.
Muntii Valcan au ca limite Jiul, Cerna si Motru. Acestia sunt reprezentati de varfurile: Oslea(1946m), Arcanu(1815m),
Straja(1868m), iar in partea de SV de magurile calcaroase: Piatra Closanilor(1421m) si Piatra Borosenilor(1629m).
Relieful carstic se gaseste si pe ramura sudica si sud-vestica a muntilor: cheile Sohodului, Runcului, Motrului, pesterile
Fusteica, Izvarna, Closani si Cioaca cu brebenei.
Subcarpatii din N Bazinului Getic sunt situati in partea centrala a judetului.
Imediat sub munte se afla depresiunea subcarpatica Olteana, in lungul vailor Polovraci, Novaci, Bumbesti, Stanesti, Runcu si
Tismana-Celei.
Intre raurile Tismana si Gilort se formeaza depresiunea Tg. Jiu-Carbunesti.
Piemontul Getic ocupa partea de S a judetului, de-a lungul vailor: Motru, Jiu, Gilort, Amaradia si formeaza subunitatile:
Dealurile Amaradei si Dealurile Jiului.
Apele
Teritoriul judetului Gorj este scaldat de Jiu si afluentii acestuia doar in N si NV mai sunt Oltetul si Cerna.
Raul Jiu este unul dintre cele mai importante rauri ale tarii. El intra in judet in aval de confluenta cu raul Polatistea, afluent de
partea stanga si iese din judet la 3 km aval de confluenta cu raul Gilort. El mai primeste o serie de afluenti, dintre care cel mai important este Sadul, pe partea stanga. Tot pe partea stanga mai trebuie amintit Amaradia, iar pe partea dreapta Tismana, Bistrita, Jalesu si Susita. Un alt afluent pe partea dreapta este Jiltul.
Cu izvoarele in Muntii Valcan, Raul Motru intalneste Jiul la limita dintre judetele Gorj, Mehedinti si Dolj.
Oltetul are o lungime de 30 de km pe teritoriul judetului, iar Cerna 24 de km.
Lacurile. Lacurile din judet, naturale, sunt de origine glaciara si se situeaza in Muntii Parangului si sunt: Galcescu, Slaveiu,
Mija, Pasarea. Cele amenajate sunt: Lacul de acumulare Cerna situat pe raul cu acelasi nume si lacul Motru, ambele facand parte din complexul hidrotehnic si energetic Cerna-Motru-Tismana. Lacul Vaja si Clocotis, amenajate pe raul Bistrita, sunt alte doua lacuri de acumulare ale judetului.
Vegetatia
Vegetatia judetului Gorj este foarte diversificata incluzand paduri de foioase ce cuprind: mojdreanul, curpenul de padure,
alunul turcesc, castanul bun, alaturi de stejar, gorun, cer si garnita.
Padurile de molid si etajul subalpin ocupa suprafete restranse pentru ca fagetele ajung la limita superioara a padurii.
Rezervatii naturale
Rezervatia Tismana-Pocruia ce ocroteste catanul brun, cotul cu alun Tismana-rezervatie pentru alunul turcesc si rezervatii
speologice la Pestera Muierilor, Pestera Gura Plauiului, Cheile Sohodolului si Pestera Cioaca.
Istorie
Sunt prezente urme materiale din paleoliticul mijlociu in Pestera Muierilor, iar din sec II-I i.Hr erau deja cunoscute apele
minerale de la Sacele.
In sec XIII, pe aceste locuri se intindea Tara Litua condusa de voievodul Litovoi.
In 1429-1430, principala asezare era Tg. Jiu cea a devenit oras la mijlocul sec XVI.
In sec. XVIII-XIX, la zona de contact dintre Transilvania si Tara Romaneasca s-au format numeroase asezari.
Obiective turistice
In zona Tismana-Novaci se gasesc chei taiate in baza de calcar al muntelui: pesteri(Pestera Muierii), izbucuri, paduri de castan
dulce si liliac.
Manastirea Tismana a fost situata pe teritoriul judetului, fiind ctitorita de Nicodim. De asemenea, la Hobita se afla Casa
Memoriala a lui Constantin Brancusi.
In judet sunt numeroase asezari cu o bogata activitate etnografica.
In zona Valcan-Godeanu se intalneste relief carstic: Cheile Cernisoarei si Cheile Corcoavei.