Judetul Dolj
Asezare geografica
Judetul Dolj este asezat in SV tarii de o parte si de alta a vaii Jiului. Are o suprafata de 7414 km2. La nord de Calafat trece paralela de 44o latitudinea N si meridianul de 23o longitudine E si la V de Marsani trece meridianul de 24o longitudine E.
In sud, fluviul Dunarea formeaza granita de stat cu Bulgaria, iar judetele vecine sunt: Olt, Mehedinti, Gorj si Valcea.
Relieful
Relieful judetului Dolj este format din piemontul Getic in N judetului, iar in sud Campia Olteniei.Piemontul Getic cuprinde partile mai joase si mai netede ale acestuia respectiv Piemontul Balacitei si Dealurile Amaradiei. Campia Olteniei ocupa 43% din suprafata judetului Dolj, avand urmatoarele 3 subunitati: Campia Romanati, Campia
Deznatuiului si o parte din Campia Blahnitei.
Lunca Dunarii este cea mai coborata treapta de relief si este presarata cu numeroase lacuri.
Apele
Principalul colector al apelor judetului Dolj este fluviul Dunarea, iar al doilea mare rau este Jiul.Fluviul Dunarea formeaza granita de sud a judetului pe o lungime de 150 de km, iar afluentii principali pe care ii primeste in
judet sunt: Jiul si Desnatuiul.
Raul Jiu este unul dintre cele mai mari rauri ale tarii si intra in judet in aval de confluenta cu raul Motru. Pe teritoriul judetului primeste afluentii: Arghetoaia, Raznic si Amaradia.
Desnatuiul isi are izvoarele in Piemontul Balacitei avand o lungime de 95 de km. Lacurile sunt situate in lunca Dunarii fiind alimentate de fluviu in timpul inundatiilor. Cele mai mari sunt Lacul Bistret si Lacul
Calugareni. Mai exista si lacuri de pe terase cu izvoare proprii ca: Lacul Mare si Lacul Mic de la Prunet si lacuri formate de baraje in bazinele raurilor: Baboia, Deznatui si Plosca.
Vegetatia
Datorita despaduririi masive, vegetatia naturala a fost inlocuita de culturi. Zona padurilor de foioase este reprezentata de padurile de cer, garnita si gorun in alternanta cu pajisti colinare si terenuri agricole.
Istorie
Descoperirile de la Carcea, Rast si Salcuta ilustreaza prezenta inca din neolitic a oamenilor de pe aceste meleaguri.Epoca bronzului a lasat dovezi la Cotofenii din Dos care a dat numele unei culturi(Cultura Cotofeni) si in aceeasi epoca marea
necropola de la Carna.
Stapanirea romana este ilustrata de un numar impresionant de castre si asezari: Bistret, Caciulatesti si Barca.La sfarsitul secolului XV, Craiova este resedinta baniei Olteniei si cel mai de seama oras din regiune. In sec XVII-XVIII, ea este
al doilea oras ca importanta dupa Bucuresti.
Revolutia condusa de Tudor Vladimirescu si revolutia de la 1848 au marcat puternic acest oras.
Obiective turistice
Urmele de cultura materiala din neolitic, asezarea dacica Pelendava si obiecte din epoca daco-romana constituie obiecte de interes istoric ce pot fi vizitate.
Case memoriale prezente in judet sunt: muzeul memorial Traian Demetrescu si casa memoriala a Elenei Farago.In apropierea orasului Craiova se afla manastirea Jitianu fundata de Constantin Basarab si manastirea Bucovat cu Cronica
Murala unicat in Tara Romaneasca.