Judetul Constanta
Asezare geografica
Judetul Constanta ocupa 2/3 din Podisul Dobrogei fiind situat in extremitatea de SV a tarii, avand o suprafata de 7055 km, la S de Topraisar trece paralela de 44o latitudine N, iar meridianul de 28o longitudine E trece pe la E de Rasova. Judete vecine: Tulcea, Ialomita, Calarasi, Braila. Limita de S a judetului este granita de stat cu Bulgaria.
Relieful
Relieful judetului Constanta este format dintr-un podis cu altitudini de 160-200 m, inaltimi mai mici inregistrandu-se in S Vaii Carasu. El apartine celor doua mari unitati de podis: Dobrogea de Sud si Dobrogea Centrala( Podisul Casimcei).
Podisul Dobrogei de Sud datorita diferentierilor geomorfologice permite impartirea sa in trei subunitati: Podisul Carasu, Podisul Oltinei si Podisul Cobadin.
Podisul Dobrogei Centrale se extinde in judet numai prin ramificatiile sale sudice. Pe latura dunareana si pe cea maritima altitudinile coboara sub 100 m conturandu-se astfel doua subunitati: Podisul Harsovei in V, in E Podisul Istriei, care domina laguna Sinoie si campia litorala de grinduri si perisipuri Tasaul-Chituc.
Apele
Reteaua hidrografica se imparte in doua grupe: grupa danubiana si grupa maritima.Desi Dunarea nu stabate judetul Constanta ea este limita acestuia cu Ialomita si Calarasi.
Majoritatea raurilor din partea vestica a judetului se termina in limanuri fluviatile.
Topologul izvoraste din Podisul Casimcea si are o lungime in judet de 18 km.
Carasul(Apa Neagra) se intinde spre E pana aproape de Constanta pe o lungime de 62 km in lungul sau desfasurandu-se
un sistem de canale.
Raurile din grupa maritime dreneaza partea estica a judetului, cel mai important fiind Casimcea; isi are izvoarele in comuna Razboieni, are o lungime de 45 km in judet si se varsa in Lacul Tasaul, afluentul sau principal fiind Cartalul cu lungime de 15 km.
Lacurile. Exista patru tipuri de lacuri: limane fluviatile, limanuri fluvio-marine, lagune si iazuri.Limanurile fluviatile s-au format prin bararea cu aluviuni a gurilor de varsare a raurilor cele mai importante fiind Bugeacul,
Oltina, Marleanu, Vedoasa.
Limanurile fluvio-maritime s-au format prin bararea gurilor de varsare ale raurilor de catre cordoane marine, acestea fiind: Corbul, Tasaul, Agigea, Techirghiol, Tatlageac si Mangalia.
Lagunele foste golfuri de mare sunt reprezentate prin Lacul Sinoie-component al compexului Razim, Lacul Siutghiol, Iezerul Mangaliei si Comorova.
Vegetatia
Vegetatia naturala a fost inlocuita in mare parte de culturi agricole.Istorie
Cele mai vechi urme dateaz adin neolitic si au fost descoperite la Cernavoda, Harsova, Medgidia.Un moment important il constituie intemeierea de catre greci a vestitelor colonii de la Callatis, Tomis si Histria.
In vremea romanilor au existat numeroase cetati si asezari: Axiopolis, Carsium, Altina, Capidava.
O deosebita inflorire a cunoscut regiunea in timpul stapanirii bizantine cand au fost ridicate cetatile Harsova si Pacuiul lui Soare.
La sfarsitul sec XIV regiunea intra sub stapanirea lui Mircea cel Batran. In 1420 Dobrogea a fost ocupata de Imperiul Otoman
pana in 1878 cand a fost reintegrate Romaniei.
Obiective turistice
Judetul Constanta are un potential turistic bogat si variat in zona litoral-Delta Dunarii.In munucipiul Constanta se gaseste complexul muzeal de stiintele naturii ce cuprinde: Acvariul, Muzeul Marii, statuia lui Ovidiu,
numeroase fragmente din contructii antice.
In lungul litoralului se desfasoara suita de statiuni: Mamaia, Eforie Nord Si Sud, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus si Mangalia.In Techirghiol functioneaza staiunea balneara inca de la sfarsitul sec XIX unde tratamentul este pe baza de namol sapropelic.