Judetul Alba
Asezare geografica
Coordonatele judetului Alba sunt: strabatut central de paralela de 46o latitudine N si intersectat de meridianele de 23o si24o longitudine E. El este situat in partea vestica a tarii pe cursul mijlociu al Muresului avand ca judete invecinate: Sibiu, Mures, Cluj, Bihor, Arad, Hunedoara.
Relieful
Relieful judetului este predominant montan la care se adauga dealuri. Carpatii Meridionali ce intra in relieful judetului sunt reprezentati prin Muntii Sureanu respectiv Varful Sureanu si Varful luiPatru.
In Carpatii Apuseni s-au dezvoltat fenomene carstice cunoscute fiind cele din Muntii Trascaului. De asemenea, mai sunt si Muntii Detunatelor situati de o parte si de alta a vaii Abrudului. Intre Mures si Ampoi se gasesc Muntii Meteliferi cu inaltimi de 800-900m.
Podisul Transilvaniei este reprezentat prin Podisul Tarnavelor cu subunitatile: Podisul Secaselor, Podisul Blajului, Podisul Lopadei. Campia Colinara a Transilvaniei are un areal restrans in acest judet.
Apele
Raul principal care brazdeaza judetul si care constituie colectorul celorlalte cursuri este Muresul cu afluentii: pe partea dreapta Ariesul, Aiudul, Ampoiul, iar pe partea stanga Tarnavele, Sebesul si Cugirul. Raul Mures strabate judetul pe o lungime
de 125 km avand numeroase meandre si o albie relativ ingusta. Al doilea rau ca lungime este raul Aries -110km.
de 125 km avand numeroase meandre si o albie relativ ingusta. Al doilea rau ca lungime este raul Aries -110km.
Vegetatia
Vegetatia este diversificata datorita unitatilor fizico-geografice diferite de pe teritoriul judetului. Intalnim paduri de foioase, paduri de molid sau chiar amestecate populate cu cerb, capra neagra, cocos de munte, mistret, urs brun. Datorita unor raritati floristice sau prezentei unor plante endemice a fost posibila delimitarea unor rezervatii: complexe-Scarisoara, Iezerul, Sureanu; rezervatii botanice-Scarita-Belioara, turbariile de la Oasa, poienile cu narcise de la Negrileasa, forestiere-padurea cu larice de la Vidolm. De asemenea, mai sunt si rezervatii geologice si speologice: binecunoscutul compex carstic de la Scarisoara, masivele de bazalte Detunatele, calcarele de la Ampoita.
Istorie
Straveche vatra romanesca teritoriul judetului a fost locuit fara intrerupere inca din neolitic. Judetul s-a aflat in centrul Daciei romane stabatut de trei drumuri importante si cu numeroase asezari mari: Apulum(Alba Iulia), Alburnus Maior(Rosia Montana), Ampelum (Zlatna), Abruttus(Abud).
Format ca oras in sec.XIII, Alba Iulia a cunoscut o mare inflorire in sec. XVI cand a devenit capitala Principatului Transilvaniei. Alte evenimente importante din istoria judetului Alba: intrarea lui Mihai Viteazul in Alba Iulia in 1599, Marea adunare de pa Campia Librtatii de langa Blaj la 1848, unirea Transilvaniei cu Romania la 1 decembrie 1918 proclamata la Alba Iulia.
Obiective turistice
Datorita diversitatii peisagistice si potentialului cultural istoric, judetul Alba ocupa un loc important ca numar de obiective turistice. Obiective naturale formate datorita reliefului carstic: pestera si ghetarul de la Scarisoara, izbucul de la Gaura Urlatoare, Cheile Ariesului si Cheile Odancusei. De asemenea, binecunoscutul targ de pe muntele Gaina atrage numerosi turisti dornici sa cunoasca obieceiuri si traditii stravechi.
Istoria merita cunoscuta vazand obiecte si piese rare la Abrud, Avram Iancu, in satul lui Horea, la Zlatna-centrul administratiei minelor de aur in vremea romana. Nu in ultimul rand trebuie vazut municipiul Alba Iulia incarcat de istorie cu numeroase urme incepand din sec. I i.Hr, cu muzee de arheologie si etnografie, celebra sala a unirii unde s-a semnat in 1918 actul unirii Transilvaniei cu Romania, Palatal Princiar-resedinta principilor Transilvaniei si Catedrala Ortodoxa in stilul vechilor biserici romanesti cu elemente Brancovenesti.